Într-un interviu acordat publicației online Financial Intelligence, deputatul PNL George Tuță, care a inițiat legea prin care ziua de 11 aprilie este instituită “Ziua educaţiei financiare”, a vorbit despre cît de important este acest tip de educație pentru dezvoltarea României:
De ce se află România în continuare pe ultimul loc în UE, la incluziunea financiară, potrivit Eurobarometrului realizat de Comisia Europeană?
George Tuţă: Eurobarometrul este de multe ori o oglindă a modului în care ne-am comportat pe diferite subiecte în ultimii 30 de ani. Ne place sau nu ne place, asta este realitatea. Și de la ea trebuie să pornim, să vedem unde putem îmbunătăți. România a descoperit abia anul trecut în Parlament necesitatea educației financiare și a incluziunii financiare. Este un subiect pe care l-am introdus pe lista de priorități a Camerei, iar răspunsul primit a fost unul pozitiv, practic toate forțele politice au înțeles că circuitul financiar național trebuie să integreze cât mai mulți cetățeni. La întrebarea De ce suntem pe ultimul loc? putem găsi o listă infinită de cauze și de vinovați, dar nu ăsta este interesul. Sau, cel puțin, eu nu cred că avem interesul de a arăta cu degetul. Întrebarea care ne poate ajuta este Ce putem face să părăsim ultimul loc?
Aici este cheia și aici trebuie concentrată energia. Iar soluția este doar consecvența în adresarea mesajelor corecte despre tot ce înseamnă educație financiară. Trebuie să îi obișnuim pe oameni, în special pe cei mai vulnerabili, că educația financiară nu e doar pentru bogați. Educația este despre cum să administrezi mai bine veniturile pe care le ai, indiferent de cuantumul lor. Practic, în familiile din România, bugetarea nu este tocmai un reflex. De aceea, trebuie ținut cont de aceste gesturi aparent minore, dar foarte relevante.
De asemenea, trebuie să salutăm apariția tehnologiilor în viața noastră și să învățăm să le folosim dincolo de TikTok și Netflix. Tehnologiile ne pot ajuta să ne extindem orizontul, să reducem costuri personale, să găsim soluții pentru problemele de zi cu zi.
M-a frapat o imagine de la un miting al taximetriștilor din această primăvară împotriva platformelor de ride sharing. Un banner expus la protest spunea cu litere mari Cu digitalizarea /Ne furați țara. Nimic mai fals, nimic mai contraproductiv. Dar se simte totuși o briză de speranță, cu toate că nu acesta era poate intenția bannerului. Oamenii simt că tehnologia digitală schimbă lucruri. Sigur, e mai bine să distrugi combinele, decât să te gândești cum le faci să lucreze în favoarea ta. Dar este un început.
Ca să revin, suntem pe ultimul loc dintr-un cumul de factori negativi și de istorii complicate între români, mediul de business, stat și bani.
Ce credeți că ar trebui făcut pentru creșterea educației financiare/incluziunii financiare în Romania?
George Tuţă: Sunt convins că cele două concepte, educația financiară și incluziunea financiară, merg mână în mână, nu se poate una fără cealaltă. Clar, educația primează. Alături de colegii din Parlament am trecut o lege prin care obligăm băncile să ofere un cont gratuit, cu card atașat, oricărui cetățean român major, pentru operațiuni de bază fără comision.
Poate părea de necrezut, dar în România sunt milioane de oameni care nu au un cont bancar. Evident, toți acești oameni se află în afara circuitului financiar sănătos și nu fac decât, involuntar, să dea apă la moară unor forme de exploatare îndreptate chiar împotriva lor.
Mai este și o moștenire culturală care ne încurcă. Probabil nu doar pe români, dar în special pe ei. Nu există încredere în bănci, în sensul că oamenii nu cred că băncile pot avea interese legitime și pe termen lung, nu doar să încaseze dobânzi. Știu sigur că băncile au o gândire sănătoasă pe acest subiect, înțeleg miza acoperirii bancare a unui segment cât mai mare de populație, trebuie doar să găsim formula legală pentru a face ca acest lucru să se întâmple. Și trebuie să fim consecvenți în mesaje. Nimic nu se întâmplă peste noapte.
În ultima perioadă au apărut deep-fake-uri pe rețelele de socializare care îndeamnă, prin folosirea în mod fraudulos a imaginii unor personalități, la investiții pe piața de capital pentru câștiguri mari pe termen scurt, dar de fapt sunt doar modalități de a păcăli oamenii. Cum se poate limita acest fenomen?
George Tuţă: Este o chestiune care preocupă întreaga lume. Cum putem limita utilizarea nelegitimă a softurilor de inteligență artificială? Categoric, în orice societate, noile instrumente sunt folosite aproape instantaneu în comiterea de fapte ilegale. Nu e un secret, răufăcătorii sunt cei mai agili în a implementa noutatea. Nu au nevoie de bază legală, de aprobări, de coeziune socială. Ei o fac pur și simplu și așteptă să vadă dacă merge, indiferent de consecințe.
Și în UE și în SUA sunt dezbateri foarte serioase cu privire la reglementarea inteligenței artificiale. Semnele sunt pozitive, în sensul că există o preocupare de a trasa limite și de a impune sancțiuni. Nu cred că va mai trece mult timp până când vom avea forme integrate ale unor regulamente. În fond, infracțiunile pe care le-am constatat până acum, precum cea evocată de dumneavoastră, nu sunt noi. Este nouă doar forma de manifestare a unor infracțiuni deja prevăzute în codul penal, și anume înșelătoria.
Și mai este un amănunt care sper că intră în preocupările legiuitorilor de peste tot. Cum facem ca efectele bune ale softurilor de AI să depășească în impact consecințele negative? Depinde de ce ne propunem și de cât de realistă este abordarea. Hoții nu vor dispărea.