Noile legi ale educației: salarii mai mari, dar și cerințe pe măsură

Salarizarea din educație a fost mereu considerată neatragătoare, mai ales pentru profesorii debutanți, iar acest aspect trebuie remediat, pentru a avea profesori determinați și stimulați să  obțină performanță la catedră. Concret, cariera didactică trebuie să redevină atractivă, iar salariul este cu siguranță un criteriu care cântărește foarte mult, mai ales la început de carieră.  

În proiectul care modifică Legile Educației este prevăzut ca salariul profesorului debutant din mediul preuniversitar să fie egal cu salariul mediu pe economie din anul bugetar încheiat. Explicatia ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, a fost clară: ”Dacă nu înţelegem acest lucru, toate celelalte măsuri suntdegeaba, pentru că educație fără profesori este imposibil de realizat”. Legea prevede ca atunci când salariul cadrului didactic debutant va fi la nivelul salariului mediu pe economia națională raportat la anul fiscal precedent, toate celelalte salarii în educație vor trebui să crească. Concret, dacă ne raportăm la valoarea de acum a salariului mediu net, vorbim de un salariu de 4.000 RON pe care un profesor debutant l-ar putea încasa în 2023. Toate celelalte salarii ale cadrelor didactice vor trebui să crească proporțional.

De asemenea, noul proiect pune în centru profesorul și cunoștințele pe care acesta le are, pentru că se pune accent pe întărirea instituției mentoratului încă de la debutul în carieră. Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică, alături de Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică vor fi elemente cheie în ceea ce privește modelarea  elementelor de proces, de la elaborarea profilului cadrului didactic, până la formarea continuă a acestora, pentru a oferi un proces de învățământ de calitate. Totodată, profesorul va avea și un grad mare de autonomie, potrivit proiectului, întrucât Ministerul Educației apreciază că profesorii sunt creatori de educație, nu executanți ai unor programe pre-definite.

Pentru prima dată, există o altă abordare pentru formarea managerilor școlari. Astfel, se instituie obligativitatea parcurgerii unui program de formare inițială de către managerul școlar, la preluarea mandatului educațional, indiferent dacă acesta a mai exercitat anterior alte mandate educaționale / contracte de management. Totodată, managerul școlar care exercită primul mandat de management este consiliat în activitate de un mentor pentru management educațional. Se înființează Corpul Managerilor Educaționali, format din mentorii pentru management educațional, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educației. Scopul acestui Corp este acela de a dezvolta politicile publice din educație, de a derula activități de mentorat pentru directorii aflați la început de carieră și de a asigura monitorizarea, evaluarea și respectarea principiilor etice.

Legile Educației mai prevăd și alte reforme foarte importante:

• Inspectoratele Școlare Județene devin Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar, care vor îngloba și activitatea altor structuri județene existente. Acestea se vor ocupa de inspecția de specialitate, organizarea de sistem, gestionarea mobilității personalului didactic, evoluția în carieră.
• Se va înființa Autoritatea Națională pentru Inspecție Școlară si Asigurarea Calității, în cadrul căreia va funcționa Comisia Națională pentru Inspecție Școlară, cu rol în respectarea normelor de etică și deontologie profesională în rândul corpului de cadre didactice.
• Sistemul de învățământ va fi conectat cu instituțiile și companiile, pentru a se asigura o legătură între teoria predată în sistemul de învățământ și cunoștințele practice pe care absolvenții de licee sau școli profesionale le au pentru piața muncii.
• În cadrul sistemului de învățământ dual, unitățile de învățământ se pot grupa în consorții, care pot crea campusuri profesionale integrate, ce vor fi parte a infrastructurii școlare/universitare și a infrastructurii companiilor și partenerilor interesați.

Toate aceste reforme iși propun să schimbe radical învățământul preuniversitar, pentru a avea elevi mulțumiți, mai bine pregătiți și mai bine înțeleși, profesori mai bine pregătiți și cu un statut/prestigiu conform rolului asumat în societate și manageri școlari mai profesioniști și mai performanți.