Blog

Cum va fi recuperat romanul rapit?

Sursa: Sorin Roșca Stănescu

Iulian Ghergut a fost rapit in 4 aprilie, in Burkina Faso si, abia acum, in fine, teroristii care l-au luat ostatic au luat legatura cu autoritatile de la Bucuresti. Si cer o rascumparare mare in schimbul eliberarii acestui inginer, angajat al unei firme private, detinuta acolo de cunoscutul om de afaceri, Frank Timis. A fost intrunit, de urgenta, CSAT. In absenta premierului, plecat, din nou, teleleu. Dar Romania declara ferm ca, solidarizandu-se cu celelalte state din Parteneriatul Euro-Atlantic, nu accepta plata unor despagubiri, in schimbul eliberarii ostaticilor. Cum ar fi, totusi, solutionat acest caz?

Desi, in acest moment, Serviciul de Informatii Externe si Ministerul Afacerilor Externe au certitudinea ca Iulian Ghergut este intr-o buna stare fizica si, desi, in fine, exista un canal de comunicare cu organizatia terorista care l-a capturat, angajamentul de a nu plati suma solicitata si, de altfel, nicio suma de bani, face, cel putin aparent, nu numai improbabila, ci si imposibila, recuperarea inginerului. Si, atunci, de ce mai actioneaza celula de criza? Si, atunci, ce ar mai putea face Consiliul Suprem de Aparare al Tarii pentru a nu-şi abandona cetateanul?

Cand a avut loc criza ostaticilor, in acea suprarealista rapire, la inceput simulata si, apoi, transformata intr-o rapire autentica, eram tributari, ca stat, acelorasi angajamente. Si, totusi, Traian Basescu, in calitatea sa de sef al celulei de criza, a incalcat intelegerile la care Romania era parte. A „extras” din bugetul public o suma uriasa de bani, din care, o parte, a ajuns la organizatia terorista, iar o alta parte s-a evaporat. Ciprian Nastasiu, adjunctul procurorului general de la acea data, afirma in cartea sa si a afirmat acest lucru si in fata mai multor autoritati din Statele Unite ca, pe parcurs, au disparut, in mod straniu, mai multe milioane de dolari din banii intrati in posesia lui Florian Coldea, care, pe atunci, nu era nici general si nici prim-adjunct al directorului Serviciului Roman de Informatii. Acum, asupra acestui caz are loc o imposibila cercetare penala. Imposibila intrucat documentele sunt secretizate pe patruzeci de ani, iar Mihai Razvan Ungureanu, noul director SIE, afirma ca ele nu mai pot fi declasificate. In paranteza fie spus, este ciudat. Pentru ca cine face, poate sa si desfaca. Dar este de presupus ca la mijloc este o treaba atat de murdara, nu numai in ceea ce priveste banii publici, cat si corectitudinea noastra fata de partenerii externi, incat nimeni nu mai doreste sa aprinda lumina si sa vada ce s-a intamplat acolo, de fapt. Sub acest aspect, ne aflam intr-un scenariu asemanator.

Nu-l vad, nici in ruptul capului, pe Klaus Iohannis dispus sa incalce vreun angajament asumat de statul roman in fata partenerilor euroatlantici. Si nici vreun principiu care a fost batut in cuie. Cum este cel legat de plata vreunei rascumparari. In consecinta, la CSAT, nu putea fi discutate decat solutii alternative. Cum ar fi, de pilda:

Citește mai multe aici 

Sursă foto: psnews.ro

Scrie un comentariu